Maestrul Beligan împlineşte în 14 decembrie 90 de ani. Născut în comuna Galbeni, Bacău în 1918 şi-a descoperit repede vocaţia pentru teatru, debutând la 20 de ani într-o adaptare după Crimă şi pedeapsă de Dostoievski.
După 23 August a devenit unul dintre actorii tineri de real talent care s-au apropiat de Partidul Comunist – PMR, la vremea respectivă -, fiind membru al PSD din 1947, iar din 1962 devenind oficial membru al PMR. Asumarea înregimentării politice i-a adus premii şi funcţii: în 1953 devenund Artist Emerit iar în 1962 Artist al Poporului. De altfel, după cum a recunoscut în mai multe interviuri de după 1989, motivul principal al intrării în partid a fost dorinţa sa de a deveni director al Teatrului Naţional.
Cea ce s-a şi întâmplat în 1969, Radu Beligan conducând Naţionalul bucureştean ca director până în 1990. În anii nouăzeci, devenind societar al TNB, s-a dedicat exclusiv scenei, arătându-şi geniul actoricesc în roluri memorabile. Ultimul său rol de la Naţional este în Tache, Ianke şi Cadâr, spectacol suspendat în această toamnă din cauza îmbolnăvirii venerabilului octogenar.
De altfel Radu Beligan nu-şi reneagă trecutul, fiind unul dintre foarte puţinii artişti care au servit regimul comunist şi care îşi asumă acest rol. Într-un interviu recent, afirmă că n-are de ce să-l înjure pe Ceauşescu pentru că acesta i-a dat bani pentru Naţional, iar din postul în care era, el putea, în acele vremuri, să servească cel mai bine teatrul românesc. Cea ce a şi făcut, susţine cu seninătate maestrul Beligan.
undock